“Amintiri din Prezent” – Nichita Stanescu

31 martie 2008
"Cuvintele sunt foarte asemanatoare cu fiintele, ele
sunt chiar fiinte. Ele seamana intrucatva cu plantele, ele sunt chiar
plante. Au un fel de a trai al lor, cand libere zboara in aer ca
pasarile, cand traiesc in simbioza cu creierul, cu coardele vocale, cu
valul palatin, cu limba, cu dintii, cu buzele. Ca si animalele,
cuvintele se inmultesc, au familia lor, se organizeaza in grupuri,
pornesc la vanatoare, haituiesc sau sunt haituite. Sau aidoma
plantelor , infloresc, din timp in timp, cresc numai in anumite zone
geografice, fac fructe, se scutura, insamanteaza cel mai fertil pamant
arabil al lumii, creierul uman.

Cuvintele sunt animale si
plante abstracte. Ele nu locuiesc de-a dreptul pe globul pamantesc,
nici pe emisfera nordica, nici pe cea sudica, ci locuiesc pe globul
creierului si anume in atmosfera globului, acea atmosfera abstracta, in
care chiar si stelele cerului patrund, nu prin ele insele ci prin
numele lor. Prin numele frumoase pe care le poarta de obicei razele si
lumina.

Copacul traieste in aer. Plamanii lui verzi sunt la
vedere, dar radacina ii este in pamant. Cuvintele isi au radacina in
creierul uman si atunci sunt aidoma copacilor, sunt plante, dar dupa
aceea pornesc spre sfera abstracta a auzului, in care si locuiesc, un
timp… Adorm in litera scrisa ca sa se trezeasca alergand pe limbile
vorbitoare. Ele sunt asemenea vantului, mereu gonite din urma de
impuscatura privirii, de explozia timpanelor. Decapitate de ghilotina
dintilor, strivite de gura inchisa a ganditorilor ce le refuza iluzia
sonora, lasandu-le mereu in pura lor abstractiune.

Odata am avut
o revelatie ; se facea ca trupul mi se transforma treptat, treptat in
cuvinte… oamenii alergau pana cand se preschimbau in cuvinte si
puternicele cuvinte, la randul lor, alergau nascand idei. Numai
cuvintele nasc idei, pentru ca ele insumeaza experienta de viata a
lumii. Cuvintele sunt fiinte vii ; nu ele au fost la inceputul lumii ;
n-au creat ele lumea, ci lumea le-a creat ; insa ele cresc, descresc si
apoi trec in nefiinta, pribegind in eternitatea filelor….. "

 
[ Nichita Stanescu ]
 

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X